**

În anul 2347, planeta este o schemă de beton și metal, un dezastru colectiv care a distrus toate forme de viață. Am ajuns la Sibiu, o localitate abandonată, un fragment de istorie digitală, un loc unde memoria este o resursă prețioasă, o rețea de date corupte și fragmentate, ca o fantomă. Sistemul de „Echo” a fost creat de o civilizație care a căzut, un proiect de rețea de memorie colectivă, un sistem de „re-imaginare” a trecutului. Acesta a fost un experiment, o încercare de a recrea o lume, dar a devenit o criză.

În Sibiu, fiecare loc, fiecare obiect, fiecare persoană, este un fragment de memorie, un „echo” digital. Când un sistem de Echo este activat, se poate „re-imagina” o anumită perioadă a istoriei, o experiență, o emoție. Acest lucru a creat o rețea de „coroane de memorie” – o lume de fantome, unde trecutul se re-construiește, dar cu o fragilitate și o falsitate extremă.

Acum, în Sibiu, observăm o lume în care amintirea este o valoare extrem de prețioasă, o resursă pe care o caută și o exploatează o comunitate de „Re-imagini”, oameni care se confruntă cu o realitate distorsionată, o lume de fantome, unde fiecare „echo” este o promisiune de o viață pierdută. Este o lume în care, în loc de o lume, există doar o memorie, o memorie care se poate distorsiona, se poate schimba, și poate, în cele din urmă, să se prăbușească.