**

(Imagine: o fotografie cu o peșteră în mijlocul unei păduri, cu o lumină slabă și un zâmbet misterios pe fața unui bărbat în interior.)

„Și-a găsit o cale… o cale ascunsă, un loc unde pământul șoptește cu povești vechi, unde umbrele se întorc ca niște fantome. O călărie de munte, o locuință de o eternitate, o adâncime în care timpul se pierde și unde, poate, se ascunde un secret.

(Imagine: o pictură stilizată, cu o peșteră, un bărbat și o lumină.)

Nu e un loc de călărie, nu e un loc de adunare. Este un loc de *observare*. Un loc unde se ascunde o lume, o lume care se ascunde de noi. Un loc unde, poate, o fiară veche, un om de munte, sau chiar un secret, așteaptă să fie descoperit.

(Imagine: o hartă cu o linie care se îndulcește spre peșteră.)

Nu e un loc de călărie, nu e un loc de adunare. Este un loc de *observare*. Un loc unde, poate, o fiară veche, un om de munte, sau chiar un secret, așteaptă să fie descoperit. Nu e un loc de adunare, nu e un loc de călărie. Este un loc de *observare*. Un loc unde, poate, o fiară veche, un om de munte, sau chiar un secret, așteaptă să fie descoperit. O călărie de munte, un secret de pădure.