**

Asi, un loc de pe munte,
unde sunetele se îmbrățișează.
Și un zâmbet de lemn,
într-un loc de speranță.

Mă gândesc la un acoperiș,
un zid de lumină,
încărcat cu povești,
și cu o mână care-l strânge.
Un loc unde se ascund
mici, speranțe,
și unde se aduce
o nouă perspectivă.

Nu este un loc de munte,
ci un loc de reîncărcare,
un loc de a-ți găsi
un refugiu în timp.
Un loc unde poți
încerca să-ți vezi
ce-ți dorești.